O blondă la interviu:
- Câţi soţi ai avut până acum?
- Doar ai mei? Sau aşa... în general?

  - Vai, mă scuzaţi, am înlăturat un dinte sănătos. Acum va trebui să-l scot şi pe cel bolnav.
- Nu e nimic grav. Bine că nu sunteţi oftalmolog!

  Doi tipi se întâlnesc în gară.
- Ce faci?
- Mi-am pierdut nevasta şi o caut.
- Ce coincidenţă, şi eu mi-am pierdut nevasta şi o caut. Cum arată a ta?
- E înaltă, roşcată, cu ochii verzi, sânii mari şi picioarele lungi. Dar a ta?
- Dă-o dracului pe a mea, hai s-o căutăm pe a ta!

  - Ce faci?
- Nimic.
- Păi asta ai făcut şi ieri...
- Încă n-am terminat!

  După atâţia ani, de când sunt căsătorit, soţia mea s-a săturat de dragostea mea pentru fotbal: "Mi-a ajuns, ori fotbalul, ori eu, e alegerea ta!", mi-a zis. Câteodată mi-e dor de ea!

  Doi francezi, aflaţi în Anglia, nu avuseseră ocazia să vadă deloc soarele în două săptămîni. Ca să se dumirească, l-au întrebat pe recepţionerul de la hotel:
- Pe aici plouă des?
- Cam de două ori pe an, domnule.
- Şi cît ţine?
- Cam şase luni...

  Raşela : Mă Iţic, m-am gîndit bine şi am hotărît să divorţez!
Iţic : Cum aşa, măi Raşela, după 40 de ani de căsătorie? Dar ce-ţi veni?
Raşela : Păi tu-ţi dai seama, măi Iţic, că în 40 de ani tu nu mi-ai cumpărat niciodată nimic?
Itic : Păi nu mi-ai spus niciodată că ai avea ceva de vînzare!

  Se spune că atunci cînd a făcut lumea, Dumnezeu a răsturnat sacul cu minuni în locul unde este acum România. Uimit şi puţin şocat de bunăvoinţa excesivă a stăpînului său, un înger Îl întreabă:
- Ce faci, Preasfinţite, le dai prea multe!
La care Dumnezeu îi răspunde:
- Stai să vezi ce conducători le dau!

  Cum găseşte un cioban o oaie în porumb? Acceptabilă…

  Alinuţa şi frate-său:
- Frate, dă-mi sania.
- Nu ţi-o dau!
- Bă, dă-mi-o, că-ţi scot un ochi.
- Nu!
Alinuţa îi scoate un ochi.
- Acu' îmi dai sania?
- Nu!
- Îţi mai scot un ochi!
- Nu ţi-o dau!
Alinuţa îi scoate şi celălalt ochi.
- Bă, acu' mi-o dai?
- Nu pot. A zis mama cînd se întunecă să mă duc acasă.

  Rabi primeşte de ziua lui de la un prieten din America o papagaliţă. O aduce acasă şi cum pune colivia pe masă, papagaliţa începe să strige "sînt o curvă! sînt o curvă!". Un elev îi spune "Rabi, nu fi supărat, am eu acasă doi papagali superbi, foarte evlavioşi, care-şi petrec tot timpul în rugăciuni. Dă-mi mie papagaliţa, să stea cu papagalii mei ceva timp şi se va întoarce pe drumul cel bun". Ia elevul papagaliţa acasă, o bagă-n cuşca papagalilor, aceştia nemişcati stau cufundaţi în rugăciune. Nu trece mult şi papagaliţa începe "sînt o curvă! sînt o curvă!"... "Vezi, dom'le, ţi-am spus eu că rugăciunile ajută", sar jubilînd papagalii…

  Un psihiatru pe masă dînd din mîini şi explicînd unui nebun care stă liniştit pe scaun...
- Păi bine, domnule, cum crezi că poţi zbura dacă nu dai din aripi!?

  La Radio Erevan se întreabă:
- Înainte am avut ţarismul nemilos, după aceea stalinismul crud. Ce avem azi?
- Uitaţi-vă pe calendar: luni.

  Culmea ceasului deşteptător: să sune ocupat…

  Henry Ford moare şi ajunge în rai. Sf. Petru îi spune la sosire:
- Ai fost un băiat bun, invenţia ta, maşina, a schimbat complet lumea. Drept răsplată, îţi vei putea petrece timpul cu cine doreşti.
- Aş vrea să mi-l petrec cu primul bărbat, Adam.
Cînd se întîlneşte cu Adam, Henry Ford îi spune:
- Hei, nu eşti tu inventatorul femeii?
- Păi... ba da! îi răspunde Adam.
- Să ştii că invenţia ta are nişte neajunsuri:
1. caroseria are in fata niste protuberanţe cam mari;
2. cam tremură la viteză mare;
3. partea din spate se balansează prea mult;
4. conducta de absorbţie este prea aproape de cea de emisie.
- Măi să fie! exclamă Adam şi se duce la computer. Verifică nişte date, după care se întoarce la Henry Ford:
- Se poate ca invenţia mea să aibă nişte neajunsuri de design, dar să ştii că, conform datelor statistice, mai mulţi bărbaţi călăresc invenţia mea decît pe a ta.

  Cînd Beethoven a murit, a fost înmormîntat în curtea bisericii. Peste cîteva zile, beţivul satului trece prin cimitir şi aude nişte sunete ciudate din zona în care era înmormîntat Beethoven. Speriat, acesta aleargă la preot, să vină să asculte. Preotul s-a aplecat şi el deasupra mormîntului şi a auzit şi el nişte sunete ciudate. Speriat, a alergat la primar. Acesta a venit, a pus urechea lîngă mormînt, a ascultat un moment şi a spus: "Da, într-adevar, e simfonia a IX-a a lui Beethoven, cîntată de-andoaselea". Ascultînd mai mult, zice: "Uite, acum e simfonia a VIII-a. . . , a VII-a. . . , a VI-a. . . ".
Imediat, dîndu-şi seama ce se întîmplă, se adresă mulţimii strînse în cimitir: "Stimaţi concetăţeni, nu aveţi de ce să vă îngrijoraţi. Este Beethoven. Se descompune!"

  Sună un client la hotline:
Client: "Buna ziua. Tocmai am instalat Windows 98..."
Hotline: "...Şi?"
Client: "Păi am o problemă..."
Hotline: "Bine, bine, asta tocmai aţi spus-o..."

  Doi pescari suedezi stau cu undiţa în baltă. După un timp, încep să converseze.
- Căsătorit?
După vreo jumătate de oră, celălalt răspunde:
- Da.
Mai trece vreo oră.
- Frumoasă?
Se face amiază.
- Nu!
Asfinţeşte.
- Bogată?
Trece vremea...
- Nu!
...
-Atunci de ce-ai luat-o?
Încep să-şi strîngă lucrurile.
- Pentru momeală!
...
- Adica cum "momeală"?!
- Are limbrici!

  Se fac pregătiri pentru un congres al pescarilor. Preşedintele:
- Trebuie să evităm situaţia din anii precedenţi, cînd, la masa festivă, după vodcă şi palincă, s-a început cu chestii răsuflate de genul: "am prins o ştiucă atîta, am prins un caras atîta, de 50 cm, de 70 cm, de 3 la 7 kg, etc"; sînt chestii jenante. Aştept propuneri în acest sens.
Unul propune să se dea angajamente scrise; şeful spune că asta s-a mai făcut şi nu s-a respectat, etc. Un alt tip zice:
- Domnilor, sînt chestii ce nu pot fi controlate, la un păhăruţ omul uită de toate angajamentele. Eu aş sugera să folosim nişte cătuşe, fiecare să avem pe tot timpul
mesei cătuşe la mîini şi astfel nu se mai poate arăta că a prins unul atîta sau atîta.
Se acceptă varianta ca fiind cea mai sigură. Au loc lucrările şi se ajunge la masa festivă: gustări, vodcă, măsline, mămăliguţă, palincă… Preşedintele tocmai vorbea:
- Am filat, am întins, a muşcat, am început să-l trag, l-am adus la mal, am luat minciogul şi l-am scos afară. Era, era (vizibil jenat de cătuşe, arăta cu mîinile depărtate, făcute căuş), avea un ochi uite atîta de mare!

  - De două zile tot pescuiesc şi nu am prins nimic.
- Ce peşti ciudaţi! Dar cu ce dai?
- Cu pietre…