Mama îi spune fiicei sale înainte să plece la întîlnire :
- Dacă nu eşti în pat pînă la zece, vino acasă.

  Iţic se duce la vecinul său, Ştrul, şi-l întreabă:
- Măi Ştrul, îţi plac femeile care au burta mare cît un butoi?
- Nu! vine răspunsul prompt.
- Îţi plac femeile care au dinţii stricaţi?
- Nu! Ce dracu', Iţic!?
- Îţi plac, poate, cele care au fundul mare, gras şi plin de celulită?
- Nu! Cum naiba să-mi placă? spune Ştrul oripilat.
- Dar cele cu varice?
- Iţic, deja mă enervezi!
- Atunci, spune-mi şi mie de ce dracu' te culci cu nevastă-mea, Raşela?

  Un magician ce lucra pe un vas aflat în croazieră executa în fiecare săptămînă acelaşi număr. Singura sa problema era papagalul căpitanului.Acesta îi învăţase toate şmecheriile şi, odata ce magicianul începea numărul, se apuca să comenteze şi să explice trucurile acestuia. Tipul era scos din sărite de pasăre, dar nu putea face nimic pentru că era papagalul căpitanului. În cele din urmă, o întîmplare i-a curmat suferinţa: vaporul s-a ciocnit de o stîncă şi s-a scufundat. Magicianul a scăpat agăţîndu-se de un lemn. A plutit cîteva zile pînă cînd, epuizat, ajunge pe o insulă. Cînd s-a trezit, a mulţumit Domnului că l-a salvat; a auzit însă un fluierat cunoscut, care l-a făcut să îngheţe: era papagalul...
Nu şi-au vorbit cîteva zile, după care pasărea a cîrîit:
- Mă dau bătut! Arată-mi unde e corabia…

  Un oltean se duce-n vizită la un prieten din Moldova. Ies ei la o bere şi stînd la masă văd doi muncitori: unul săpa un şanţ cam de 40 cm lăţime şi 60 cm adîncime; la cîţiva metri în spatele lui, celălalt astupa groapa... Olteanul nu se poate abţine şi-i întreabă pe cei doi care-i treaba. Unul din ei răspunde:
- Dom'le, în mod normal. echipa noastră e formată din 3 oameni: unul sapă groapa, altul pune cablul, iar cel de-al treilea o astupă, numai că ăla de punea cablu' este în concediu...

  O blondă cu nişte căşti şi un walkman intră într-un coafor, să se tundă... Se aşează pe scaun şi zice:
- Vreau să mă tund.
- Trebuie să-ţi dai jos căştile - îi spune frizerul.
Blonda:
- Nu, nu pot să fac asta! Dacă mi-aş scoate căştile, aş muri!
Frizerul începe să o tundă pe unde mai putea şi el, fără să-i scoată căştile... Cînd vede că nu mai avea ce să mai tundă, îi spune blondei:
- Gata, nu se mai poate , tre' să-ţi scoti căştile!
Blonda:
- Nu, nici gînd ! Dacă mi le scot, sigur o să mor!
Frizerul mai tunde el ce mai tunde şi la un moment dat îi scoate căştile. Blonda mai trage o dată aer în piept, după care cade jos moartă. Curios, frizerul ridică căştile şi le pune la urechi să audă ce asculta blonda: "Inspiraţi, expiraţi, inspiraţi, expiraţi ..."

  La ora de psihologie, profesorul (ardelean):
- Ştiţi de ce nu folosesc indienii degetul acesta? întreabă el arătînd al treilea deget de la mîna dreaptă.
Nimeni nu răspunde la întrebare.
- Fiindcă este al meu! continuă profesorul.

  Un poliţist stătea singur în camera de hotel. Bate cineva la uşă, poliţistul întreabă:
- Cine-i?
- Eu!
Poliţistul, măsurîndu-se de sus pînă jos în ogşindă, întreabă foarte surprins:
- Eu?

  Doi poliţişti erau la pescuit, unul de o parte a lacului şi celălalt pe partea cealaltă. Unul prindea peşte la modul serios, celălat nu, se gîndeşte şi zice:
- Bă, vin şi eu pe partea cealaltă!
- Tîmpitule, nu vezi că eşti pe partea cealaltă?

  - Camera cu vedere spre mare costă cu două lire sterline mai mult.
- Şi dacă acopăr ferestrele cu ziare, ce reducere îmi faceţi?

  - Soţul meu nu mai bea cafea, nici alcool şi nu pune ţigara în gură. Asta, desigur, după ce ne-am căsătorit, că înainte...
- Asta dovedeşte o mare voinţă.
- Da, nu pot să mă plîng, voinţa este atu-ul meu principal.

  - Voi, doctorii, sînteţi buni de compătimit. Multă lume vă înjură.
- Da. Asta e. Sincer să fiu, avem destui duşmani pe lumea asta.
- Adică mai mulţi decît pe lumea cealaltă?

  - Nu ştiu ce are prăjitura asta, scumpo! Zici că ai respectat întocmai reţeta?
- Exact cum scrie la carte. Am învăţat textul pe dinafară: "Se coace timp de patru sute cincizeci de minute la o temperatură de douăzeci de grade".

  Se spune că cea mai concisă scrisoare ar aparţine lui Victor Hugo. Odată cu manuscrisul romanului "Mizerabilii", el a trimis editorului său un bilet cu următorul conţinut: "?". Răspunsul a fost tot atît de lapidar: "!".

  Într-un compartiment de tren de clasa a doua, în Irlanda.
- O, ce păr frumos are copilaşul dv., pun pariu că tăticul e roşcat.
- Nu ştiu, doamnă, nu şi-a scos niciodata şapca!

  Doi pasageri încep o partidă de şah pe puntea unui transatlantic. După un timp, exasperat de jocul catastrofal al adversarului său, celălalt întreabă:
- Nu vă supăraţi, de cît timp aţi început să vă ocupaţi de şah?
- De astăzi, răspunde celălalt intimidat.
- Bine, bine, asta am înţeles imediat, de astăzi, dar de la ce oră?

  - Azi am avut o baftă nemaipomenită!
- Cum aşa?
- Închipuieşte-ţi că mă intersectez cu o huidumă de beţivan pe trotuar, strada era complet pustie, şi mă întreabă cît e ceasul. Eu mă uit şi-i spun că-i ora unu. Iar el îmi dă o palmă de-am văzut stele verzi.
- Şi care-i bafta?
- Păi ce făceam dacă mă întreba cu o oră sau două mai devreme?

  Învăţătoarea scrie pe tablă: 2-2=
- Bulă, spune tu care e rezultatul.
- Meci nul, doamnă!

  - N-aţi memorat cumva, doamnă, numărul maşinii care v-a accidentat?
- Nu, domnule poliţist, din păcate eu nu am memoria cifrelor şi totul s-a petrecut aşa de rapid! Doar atît am putut reţine, că lîngă şofer stătea o femeie brunetă, cu ochii fardaţi într-un bleu ţipător, cu două clipsuri, sînt sigură că nu erau de aur veritabil. Era îmbrăcată într-un mantou negru, descheiat, prin care se vedea o rochie decoltată, de un roşu putred. Dar altceva nu ştiu.

  - Copii, la ce serveşte lemnul?
- Din el se fac arborii, doamnă învăţăatoare.

  - Cred că am alergie la cafea. Am început şi eu să beau cîte o ceşcuţă dimineaţa, dar de fiecare dată mă doare ochiul stîng.
- În timp ce-o bei sau după?
- Mai ales în timp ce-o beau. Simt aşa, ca o jenă.
- Încearcă să scoţi linguriţa din cafea atunci cînd o duci la gură şi o să vezi că dispare jena.