Un tip se prezintă la doctorul psihiatru.
- Domnule doctor, îi spune acesta, noaptea o mulţime de omuleţi se foiesc la mine sub pat.
- Hm, face doctorul. Cazul dv. ar necesita cîţiva ani de analize şi tratament.
După un timp, doctorul îşi întîlneşte pacientul pe stradă şi-l întreabă de ce nu s-a mai prezentat la consultaţie.
- Pentru că nu mi-a permis timpul. Dar să ştiţi că am terminat cu omuleţii aceia care mă deranjau noaptea.
- Da? Cum?!
- Am tăiat picioarele patului.

  Ce scrie pe aeroportul canibalilor? "Bine aţi venit, mînca-v-aş!"

  - Ce s-a întîmplat cu fiul tău? Nu l-am văzut de multă vreme!
- L-a nenorocit progresul ştiinţei!
- Razele Roentgen?
- Nu, amprentele digitale!

  - Ce fel de restaurant e ăsta? Supă nu mai este, tocăniţă nu mai este, salată nu mai este. Adu-mi, te rog, paltonul.
- Nici paltonul nu mai este!

  - Unchiul tău din Africa mi-a trimis un ditamai papagalul.
- Un exemplar frumos, probabil?
- Frumos, într-adevăr, dar foarte aţos. A trebuit să-l fierb două ore.

  Culcîndu-şi copilul, mama îi spune:
- Puişor, dacă vei avea nevoie de ceva în timpul nopţii, strig-o pe mămica şi, imediat, tăticu va fi lîngă tine.

  - Recunoşti că ai rupt mîna reclamantului? întreabă judecătorul.
- Recunosc, dar nu sînt vinovat, pentru că el a ridicat întîi mîna.
- Şi tu ce-ai facut?
- Eu am vrut să-i sparg capul, nu să-i rup mîna.

  - Domnule doctor, am urmat tratamentul cu sfinţenie. N-am mai fumat, n-am băut, n-am mîncat cu sare. Dar picioarele mă dor la fel ca înainte. Abia mai merg. Ce-ar trebui să iau?
- Autobuzul, metroul, tramvaiul...

  Condamnatul este adus în camera de execuţie. Priveşte scaunul electric de care sînt legate tot felul de fire şi întrebă:
- Cum se cheamă drăcovenia asta?
Directorul închisorii îi răspunde:
- Nu-ţi bate capul cu întrebări, o să te punem imediat la curent.

  Trei inşi, beţi turtă, merg în patru labe, unul după altul, pe calea ferată.
- Nu se mai termină odată scara asta? se plînge cel din coadă.
- Măcar are balustradă, oftează al doilea.
- Ura! băieţi, vine liftul, strigă cel din faţă.

  - În sfîrşit, am reuşit să-l fac pe bărbatul meu să nu-şi mai roadă unghiile.
- Cum?
- I-am ascuns proteza.

  - Ai vrea să fii bărbat, iubito?
- Sigur că aş vrea! Tu, nu?

  - Să nu zici că nu te-am avertizat!
- Ce vrei să spui?
- Nevastă-mea şi-a cumpărat o blană nouă şi acum s-a dus la a ta să i-o arate!

  - Oare cum se explică faptul că, în general, cărţile împrumutate nu se mai restituie, pe cînd alte obiecte, da?
- Poate că din cauză că multora le vine mult mai uşor să reţină cărţile, decît conţinutul lor!

  - Ce dată e azi, Mulţescule?
- Sîntem în cinci, domnule Director.
- Cum adică "sîntem"? Ce, eşti asociat la banca mea?

  - Popescule, dacă te rătăceşti ziua în pădure şi nu ai busola la tine, cum afli unde e nordul?
- Foarte simplu, domnule profesor. Mă duc acasă şi-o iau!

  Un gangster, care intrase să vadă un film în premieră, iese furios din sală după o jumătate de oră şi se duce la casă:
- Să-mi dai imediat banii înapoi, nu-mi place mizeria asta de film!
Cu mîinile tremurînde, casieriţa îi întinde cinci dolari.
- N-ai înţeles bine, cucoană, face el. Nu doar pe-ai mei, pe-ai tuturor spectatorilor!

  Conciliabul între socru şi ginere:
- Şi dacă n-o să vă înţelegeţi?
- Nici o grijă. Eu v-am luat-o, eu v-o aduc înapoi!

  - Tăticule, hai, spune-mi o poveste cu hoţi. Dar una adevărată, îl roagă pe şerif băiatul cel mic.
- Bine, îţi spun: a fost odată un bandit...
- Şi?
- Şi asta e tot.

  - Te învăţ eu ce să faci dacă nu poţi dormi: ia cîteva pahare de coniac.
- Cîte?
- Nu trebuie să le numeri. Pînă adormi.
- Şi dacă tot nu adorm?
- Păi, după atîtea pahare de coniac, puţin îţi mai pasă dacă dormi sau nu!